Descrierea rasei
Ciobănescul German a fost creat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Max von Stephanitz ca un câine ciobănesc de lucru și a devenit rapid etalonul raselor de serviciu. Astăzi lucrează în poliție, în serviciile de salvare, în sportul chinologic și rămâne unul dintre cei mai populari câini de familie din lume.
Este un câine mare, cu înălțimea de 55–65 cm și greutatea de 22–40 kg, cu osatură puternică și linia spatelui caracteristică. Există două linii: cea de lucru — mai uscată, mai dură și mai rezistentă, și cea de expoziție — cu unghiul membrelor posterioare mai accentuat. Pentru o familie cu casă la curte se ia de obicei un câine din linii moderat de lucru.
În Moldova Ciobănescul German este una dintre cele mai accesibile rase mari. Puii sunt oferiți atât de crescătorii cu acte RKF, cât și de proprietari privați. Diferența de preț este mare și se explică aproape întotdeauna prin originea părinților și existența actelor.
Caracter și calități de lucru
Trăsătura principală a rasei este docilitatea. Ciobănescul vrea să lucreze în echipă cu omul și suportă greu viața „de unul singur”, la lanț. Reține repede comenzile, distinge intonațiile și este capabil să ia decizii independente în limitele în care a fost instruit.
Față de străini ciobănescul este precaut, dar fără nervozitate: un psihic sănătos înseamnă evaluarea calmă a situației, nu lătrat la fiecare trecător. Instinctul de pază se trezește la 8–12 luni și, în acel moment, este important ca animalul să fi trecut deja cursul de bază de obediență.
În familie ciobănescul își alege un om principal, dar se supune tuturor adulților cu care are o relație construită. Cu copiii este răbdător, însă din cauza taliei un pui poate răsturna accidental copilul în timpul jocului — supravegherea este necesară din ambele părți.
Îngrijire și sănătate
Blana cu subpăr des se perie de 2–3 ori pe săptămână, iar în perioada năpârlirii — zilnic. Se îmbăiază rar, de 3–4 ori pe an, ca să nu se spele stratul protector de grăsime. Urechile se examinează săptămânal, unghiile se taie pe măsură ce cresc.
Punctul slab al rasei sunt articulațiile. Displazia de șold și de cot apare frecvent, de aceea la un crescător responsabil părinții puiului trec prin testare radiologică, cu imagini. Puiul sub un an nu trebuie suprasolicitat: alergările lungi, săriturile peste obstacole și scările sunt interzise.
Hrănirea — fie hrană uscată de calitate pentru rase mari, fie o rație naturală calculată de un nutriționist veterinar. Ciobăneștii au predispoziție la torsiune gastrică, de aceea se hrănesc de 2–3 ori pe zi cu porții mici și nu sunt lăsați să alerge imediat după masă.
Întreținere
Condițiile ideale sunt casa la curte, cu un țarc izolat termic și posibilitatea de a se mișca liber prin ogradă. Ciobănescul suportă excelent iarna moldovenească, dar vara are nevoie de acces permanent la umbră și la apă.
Rasa trăiește și în apartament, însă cu condiția a două plimbări complete pe zi, de câte 1,5–2 ore, cu efort: aport, obediență, alergare lângă bicicletă. Un ciobănesc fără ocupație înseamnă mobilă distrusă și lătrat din plictiseală — și asta nu este o problemă a rasei.
Prețul unui pui în Moldova
Un pui de Ciobănesc German în Moldova costă între 5 000 și 14 000 de lei. Fără acte, dintr-o împerechere casnică — 5 000–7 000 de lei. Cu pedigree RKF, de la părinți cu diplome de lucru și teste pentru displazie — 10 000–14 000 de lei.
Dacă îți trebuie un câine pentru paza casei, nu pentru expoziții, varianta rezonabilă este un pui cu acte dintr-o linie de lucru din segmentul mediu de preț, în jur de 8 000–10 000 de lei.
